Fiecare nou val al inovatiei tehnologice a determinat schimbari dramatice in societate, modificand radical modul de viata al oamenilor, relatiile dintre ei, structurile de putere. Chiar si raspindirea unor tehnologii pe care azi le-am considera primitive ca cioplirea pietrei sau aprinderea focului au fost de natura sa propulseze intreaga omenire pe cu totul alte coordonate.
Progresul tehnologic este nu doar cumulativ ci si multiplicativ, drept urmare, viteza schimbarilor creste exponential. Daca revolutia industriala din Evul Mediu s-a desavirsit in aproape jumatate de mileniu, iar epoca aburului a durat doua secole, secolul XX este deja martorul a doua valuri majore de inovatie, introducerea productiei de serie mare si, respectiv, a automatizarii proceselor.
Ne aflam in pragul unei noi revolutii, definita de introducerea pe scara larga a sistemelor de inteligenta artificiala si de interconectarea retelelor de schimb de date. Schimbarea de paradigma se petrece chiar acum, in fata ochilor nostri. Masinile autonome au devenit o realitate, dronele livreaza bunuri, iar sistemele expert bazate pe invatare automata depasesc deja in performanta specialitatii umani.
Directia in care ne vom indrepta este greu de prevazut si depinde, in mare masura, de deciziile constiente pe care le vom lua, atit noi ca indivizi, cit si intreaga societate. Putem sa ne indreptam spre un viitor definit de bunastare generalizata sau spre o lume polarizata, cu o minoritate super-bogata si o majoritate traind la limita supravietuirii. Decizia ne apartine.
In ce masura este adecvat actualul sistem de educatie pentru a face fata unei lumi in schimbare accelerata? Ce functioneaza bine si ce ar trebui schimbat? Care este rolul parintilor in acest demers? Cum poate incuraja mediul familial dobindirea de catre copii a unor aptitudini precum deschiderea catre nou, flexibilitatea si gindirea critica?
La aceste intrebari vor incerca sa raspunda invitatii din aceasta seara (in ordine alfabetica):
Doru Valentin Castaian, doctor in filosofie, este cunoscut ca publicist, traducator si realizator de scenarii pentru softuri educationale.
Ciprian Fartusnic, doctor in stiintele educatiei, este director general al Institutului de stiinte ale Educatiei. Printre domeniile sale de expertiza se numara filosofia educatiei si motivatia pentru invatare.
Mihai Maci este lector de filosofie la Universitatea din Oradea. Domeniile sale de interes vizeaza in particular filosofia contemporana si mai ales tentativele est-europene de a gindi rostul istoriei.
Bogdan Murgescu este profesor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii din Bucuresti si presedinte al Societatii de stiinte Istorice din Romania. In lucrarea sa din 2010 "Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)" a incercat sa explice cauzele istorice ale inapoierii economice a Romaniei actuale si perspectivele de recuperare din secolul XXI.
Varujan Pambuccian este doctor in matematica si initiatorul Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor din Camera Deputatilor, comisie pe care a infiintat-o si al carei membru este si azi. Desi de 20 de ani este activ in politica, isi continua si cariera in IT. In 2012 a depus spre brevetare o tehnologie care permite utilizarea in regim concurent a mai multor suprafete tactile, iar in prezent dezvolta tehnologii in domeniul virtualizarii.
Cosima Rughinia este profesoara la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti. Este interesata de modelele naturii umane din zone diverse precum manualele scolare (in proiectul "Alice in Tara Manualelor"), homeopatie ("Homeopatia in tara Minunilor"), social media si jocurile digitale.
Intrarea este libera, dar se va face insa in limita locurilor disponibile si locatia isi rezerva drepturile de a opri intrarea spectatorilor pentru a asigura siguranta desfasurarii evenimentului.